📖 Și porțiunea Scripturii pe care o citea era aceasta:
Domnul este lumina și mântuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieții mele: de cine să-mi fie frică?
Când înaintează cei răi împotriva mea, ca să-mi mănânce carnea, tocmai ei – prigonitorii și vrăjmașii mei – se clatină și cad.
Chiar o oștire de ar tăbărî împotriva mea, inima mea tot nu s-ar teme. Chiar război de s-ar ridica împotriva mea, tot plin de încredere aș fi.
— Psalmi 27:1-3 (ROG)
Citește capitolul complet →🔤 Textul grec
κύριος φωτισμός μου καὶ σωτήρ μου τίνα φοβηθήσομαι κύριος ὑπερασπιστὴς τῆς ζωῆς μου ἀπὸ τίνος δειλιάσω
🎵 Cântați Domnului!
✝️ Domnul este aproape
Logofătul Șafan a mai spus împăratului: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte.” Și Șafan a citit-o înaintea împăratului. Când a auzit împăratul cuvintele Legii, și-a sfâșiat hainele.
2 Cronici 34:18-19
Cartea care mă citește
„Când împăratul a auzit cuvintele Legii, și-a sfâșiat hainele”. Împăratul Iosia arată aici toată atenția lui față de Cuvânt, o trăsătură deosebit de prețioasă în ochii lui Dumnezeu, pentru că este o dovadă concretă de smerenie. Iosia nu pune la îndoială autenticitatea cuvintelor auzite din gura lui Șafan. El nu-l întreabă: Cum pot ști că acesta este Cuvântul lui Dumnezeu? El nu cere nicio dovadă. Nu, el tremură auzindu-l și, conform unui obicei al vremii, își sfâșie hainele în semn de profundă pocăință. El nu pretinde în niciun moment să-și emită propria judecată asupra Cuvântului lui Dumnezeu, ci, dimpotrivă, se lasă judecat de acesta.
Biblia nu este făcută pentru a ne plăcea. A refuza ceea ce ne deranjează ar însemna tocmai a nega că ea este Cuvântul lui Dumnezeu. Ea ne întinde singura oglindă fidelă în care ne putem vedea perfect reflectați (vezi Iacov 1:23), iar această reflectare nu este măgulitoare. Din acest motiv, oamenii caută adesea să o facă să dispară sau să o critice. Ei nu se străduiesc atât de mult să descopere și să semnaleze greșelile și divergențele la Homer, Aristotel sau Shakespeare.
Cu toate acestea, a accepta să fii judecat de Cuvântul lui Dumnezeu și a recunoaște că acesta spune adevărul despre natura umană este primul pas spre pocăință și iertare. Abia după ce a acceptat ceea ce spune ea și care este neplăcut de auzit, și după ce l-a recunoscut pe Isus ca Mântuitor al său, creștinul o poate citi cu încredere, la fel cum Iosia avea încredere în cuvântul transmis de Șafan.
Atunci ea devine, mult mai mult decât o carte care ne judecă, o încurajare și un ghid pentru a trăi în prezența lui Dumnezeu, într-un mod care să-I fie pe plac. Iar Cuvântul este și Persoana lui Hristos, care reflectă pentru noi iubirea lui Dumnezeu. Tocmai pentru că ne iubește, Dumnezeu ne spune adevărul despre starea noastră și despre remediul pe care numai El îl poate aduce.
după C.H. Mackintosh
💬 Cuvinte potrivite
Când Îl lăudăm pe Dumnezeu pentru binefacerile Sale, de obicei le prelungim. Când Îl lăudăm pe Dumnezeu pentru necazuri, de obicei le punem capăt. Lauda este mierea vieții pe care o inimă credincioasă o extrage din fiecare rod al providenței și al harului.
–C. H. Spurgeon
🕊️ Gând
Nu orice voce vine de la Dumnezeu.
„Preiubiților, să nu credeți orice duh, ci să cercetați duhurile, dacă sunt de la Dumnezeu…”
— 1 Ioan 4:1
Dacă nu este în acord cu Cuvântul lui Dumnezeu… nu vine de la El.
Să fim precauți.