Această Biblie Interlineară conține:

Tabla de materii: ce informații puteți găsi în această prefață:
  1. Despre această traducere
    1. Rugăminte către cititor
    2. Zero cunoștințe de greacă
    3. Greaca veche
    4. Ce este o Biblie Interlineară
    5. Harta cuvintelor
    6. Cuvinte lipite -- grupuri de cuvinte
    7. Cuvinte adăugate
    8. Traducere literală
    9. Dicționar grec biblic
    10. Numele proprii din Vechiul Testament
    11. Canonul: ce cărți conține această Biblie
    12. Împărțirea în capitole și versete
    13. Note
    14. Trimiteri
    15. Titluri
    16. Cum se caută un cuvânt în Interlinear
    17. Abrevieri - Lista Bibliilor consultate
  2. Sursa textului grec
  3. Numere Strong extinse
  4. Textul Scripturilor: Noul Testament
  5. Textul Scripturilor: Vechiul Testament
    1. VT în greacă
    2. VT în ebraică și Textul Masoretic
  6. VT - dar divin
    1. TM este varianta mai apropiată de adevăr
    2. SEP este varianta mai apropiată de adevăr
  7. Istoricul versiunilor
Despre această traducere Sursa traducerii noastre este Biblia în limba greacă: Noul Testament, și Septuaginta pentru Vechiul Testament.

Dumnezeu a binecuvântat poporul nostru, dăruindu-i de-a lungul secolelor, multe traduceri ale Bibliei în limba română.
Traducerea de față este profund îndatorată, și beneficiază din plin de tălmăcirile Bibliei făcute de toți înaintașii, și se străduiește să le cinstească --, așa cum spun aceste vechi și frumose cuvinte românești. De aceea, lucrarea noastră trebuie privită numai ca un mic complement al traducerilor deja existente.

Acest interlinear Grec-Român vine în sprijinul oricărui suflet dorind să se apropie de textul grec al Bibliei, pentru a-și adânci privirile și cercetarea credinței în Cuvântul Domnului.

Textul actual este și va fi încă, în lucru, cel puțin până la traducerea completă a întregii Biblii. Citiți deci un text provizoriu, care este completat, adaptat, armonizat și corectat în mod continuu, pe măsură ce lucrarea înaintează.

Această traducere interlineară a fost făcută:
  1. cuvânt cu cuvânt după textul grec al NT și Septuagintei stabilit de Charles Van der Pool (vezi aici)
  2. folosind excelentele dicționare de greacă veche de care dispune epoca modernă
  3. folosind caracterizarea gramaticală a cuvintelor grecești din NT și Septuaginta
  4. folosind Dicționarele Explicative al Limbii române
  5. urmărind verset cu verset, în funcție de necesități, traducerile exsistente în limba română, engleză și franceză;
  6. pentru VT, în afara textului nostru de referință, sunt folosite, în funcție de necesități:
    1. textul grec al Septuagintei stabilit de Alfred Rahlfs (1935)
    2. textul actual al Bibliei Ortodoxe Grecești
    3. de asemenea, Textul Masoretic a fost consultat în diferite ocazii
Precizăm de asemenea că în textul grec al acestui interlinear:
  1. nu se folosesc spiritele limbii grecești clasice
  2. nu se folosesc toate accentele limbii grecești clasice
  3. nu se folosește iota subsemnat
Îi rugăm pe cunoscătorii limbii grecești clasice să ne ierte pentru aceste lipsuri. Acest Interlinear Grec-Român poate fi găsit în întregime pe website-ul: Bibla Apostolică (bibliaapostolica.ro)
înapoi

Rugăminte către cititor Traducerea din limbile originale ale Bibliei este o întreprindere dificilă, de aceea îl rugăm pe cititor să fie îngăduitor cu lucrarea noastră, și să știe lămurit că textul de față nu se vrea ca o traducere în sine, ci este doar o propunere și o încercare de traducere. Deoarece această traducere este în interlinear, cititorului îi va fi ușor să verifice, el însuși, fiecare din cuvintele pe care le-am folosit, și în felul acesta să pună în lumină și să evite, eventualele mele erori sau stângăcii.

De asemenea, toate greșelile sau inexactitățile pe care le veți întâlni îmi aparțin, invitându-l și rugându-l pe citior să mi le semnaleze (marian.ciuca@gmail.com).
înapoi

Zero cunoștințe de limba greacă!
Citiți o biblie în limba română: pentru a citi și beneficia de acest interlinear, cititorul nu are nevoie de cunoștințe de greacă veche.

Greaca veche: avertisment și încurajare
Avertisment Limba greacă în care a fost scris NT este o mare lecție de umilință pentru noi, cititorii timpurilor moderne.

Cu toate că epoca noastră beneficiază de o acumulare extraordinară de cunoștințe, totuși, când încercăm să ne apropiem de limba greacă veche, suntem consternați să descoperim cât de complexă este, și ce gândire elaborată și riguroasă aveau oamenii acum 2000 de ani, pe vremea când Noul Testament a fost scris.

Încurajare Progresele tehnologice ale secolului 21, vin însă în sprijinul nostru, punându-ne la dispoziție instrumente puternice de explorare a textului Scripturilor în limbile lor originale.
Aplicația pe care o folosiți, și acest interlinear Grec-Român pe care îl citiți, sunt un dar minunat pe care Dumnezeirea îl face cititorului modern.
înapoi

Ce este o Biblie Interlineară?
În loc de explicații, să folosim Geneza 1:1, primul verset din Biblie:
εν αρχή εποίησεν ο θεός ουρανόν και την γην
Dacă nu cunoștem limba greacă, nu putem în niciun fel să explorăm această scriere!

Totul se schimbă însă dacă, sub fiecare cuvânt grec, avem traducerea corespunzătoare în română:
εν αρχή εποίησεν ο θεός ουρανόν και την γην
La început a făcut   Dumnezeu cerul și   pământul.
Ce idee luminoasă!
Acum, primul rând, care e în greacă, este explicat de cel de-al doilea, care e în limba noastră.

În mod simplu, învățăm deja din Gen 1:1, prima noastră lecție de greacă veche:
  1. că grecescul en (εν), este românescul în
  2. că grecescul arche (αρχή) este românescul început; fiind la orginea cuvintelor arhaic, arhetip, arhanghel, arheologie...
  3. că grecescul teos (θεός), este românescul Dumnezeu
  4. că grecescul uranos (ουρανόν), este românescul cerul, înseamnând și în română tot cer
  5. că grecescul ghe (γην) este românescul pământ; ghe (γην) este rădăcina lui gheorgeos (γεωργός), care însemnă agricultor; înțelegem acum de unde vine și ce înseamnă, prenumele Gheorghe!
În Gen 1:1, rândul în greacă rămâne însă oarecum inaccesibil, fiindcă deși traducerea în română e disponibilă, totuși necunoscând greaca, ar trebui să facem apel la un dicționar de greacă, pentru a cerceta mai în amănunt cuvintele Scripturii. Nu ar fi lucrul acesta necesar și util?

Interlinearul nostru vă pune însă la dispoziție și dicționarul grec, adăugând un al treilea rând:
1722 746 4160 3588 2316 3772 2532 3588 1093
εν αρχή εποίησεν ο θεός ουρανόν και την γην
La început a făcut   Dumnezeu cerul și   pământul.
Cum putem căuta în dicționar grecescul εν? Pentru a simplifica lucrurile, dicționarele biblice de greacă, folosesc pentru fiecare cuvânt un număr unic, așa încât, pentru εν, veți căuta 1722. Deasupra fiecărui cuvânt grec, avem acum intrarea lui în dicționar! Veți vedea cum, în acest interlinear, pentru a deschide dicționarul, este suficient să atingeți cu degetul, numărul albastru.

înapoi

Harta cuvintelor
De multe ori, în limba greacă, ordinea cuvintelor este diferită de cea din limba română. Să considerăm un exemplu. În Faptele Apostolilor, în capitolul 4, apostolii Petru și Ioan, sunt somați de sinedriu să nu mai vorbească despre Numele lui Isus. Răspunsul imediat al apostolilor este: Căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit. (v. 20). Iată acest verset în înterinear:
ου δυνάμεθα γαρ ημείς α είδομεν και ηκούσαμεν μη λαλείν
Nu putem ca căci noi ce am văzut și am auzit să nu vorbim
Observăm că, citind în limba română, începutul versetului este de neînțeles: Nu putem ca căci noi ce am văzut...
Interlinearul ne vine în ajutorul, folosind o hartă a cuvinelor: atunci când ordinea cuvintelor în română este diferită de cea în greacă, textul este cuprins între paranteze pătrate, fiecare cuvânt fiind precedat de un număr de ordine, care îndică deci ordinea în care trebuie citite cuvintele; priviți acum versetul nostru, clarificat de harta cuvintelor:
ου δυνάμεθα γαρ ημείς α είδομεν και ηκούσαμεν μη λαλείν
[3 nu 4 putem ca 1 Căci 2 noi] ce am văzut și am auzit să nu vorbim
Explicație: Căci e precedat de 1: căci se citește primul; noi e precedat de 2: noi se citește al doilea; nu e precedat de 3: nu se citește al treilea; putem ca e precedat de 4: putem ca se citește al patrulea.

Harta cuvintelor incompletă
Uneori, Harta Cuvintelor va fi minimalistă: vom indica numai prima secvență, toate celelalte cuvinte dintre '[' și ']' citindu-se în mod normal, așa cum se citește în limba română. Ca să dăm un exmplu de Hartă a Cuvintelor incompletă, să considerăm chiar Fapte 4:20 (versetul tocmai prezentat), pe care îl reluăm, folosind însă o Hartă incompletă:
ου δυνάμεθα γαρ ημείς α είδομεν και ηκούσαμεν μη λαλείν
[nu putem ca 1 Căci 2 noi] ce am văzut și am auzit să nu vorbim
De data aceasta nu am mai indicat decât primele două cuvinte (1 căci 2 noi), toate celelalte aflate între '[' și ']', citindu-se în ordinea lor normală.

Aceasta este marea idee a unui interlinear: înapoi

Cuvinte grecești lipite -- grupuri de cuvinte grecești
În Filipeni 1:21, apostolul Pavel face această frumoasă mărturisire: Căci pentru mine a trăi este Hristos și a muri este un câștig.
În greacă însă, primele două cuvinte din acest verset sunt inversate, și de aceea e nevoie de Harta Cuvintelor:
1473 1063 3588 2198 5547 2532 3588 599 2771
εμοί γαρ το ζην χριστός και το αποθανείν κέρδος
[2 Pentru mine 1 căci]   a trăi este Hristos, și   a muri, un câștig.
Pentru a evita însă harta cuvintelor, am lipit primele două cuvinte în greacă (păstrând ordinea lor originală), traducând însă în ordinea potrivită limbii române
1473-1063 3588 2198 5547 2532 3588 599 2771
εμοί γαρ το ζην χριστός και το αποθανείν κέρδος
Căci pentru mine   a trăi este Hristos, și   a muri, un câștig.
Aici am făcut deci o abatere de la rigoarea interlinearului, lăsând în seama cititorului grija deosebirii cuvintelor.
înapoi

Cuvinte adăugate
Uneori, traducând, am adăugat cuvinte care nu corespund unui cuvânt grec din text; aceste cuvinte românești adăugate, apar în italic.
Așa de exemplu, în original Apocalipsa 22:21, este:
5485 3588 2962 * 3326 3956 3588 39 281
χάρις του κυρίου Ιησού μετά πάντων των αγίων αμήν
Harul   Domnului Isus cu toți   sfinții. Amin.
Am considerat însă potrivit să adaugăm să fie înainte de cu, noul text fiind:
5485 3588 2962 * 3326 3956 3588 39 281
χάρις του κυρίου Ιησού μετά πάντων των αγίων αμήν
Harul   Domnului Isus să fie cu toți   sfinții. Amin.
înapoi

Traducere literală
Această traducere nu este confortabilă, lipsită de dificultăți; de aceea, deseori, cititorul va avea nevoie să citească cu atenție, și de mai multe ori contextul pentru a „descifra” textul.

Traducerea de față este una literală, și vom prezenta 5 puncte importante în această privință.

1. Cuvânt cu cuvânt după greacă
Textul grec este tradus, în interlinear, cuvânt cu cuvânt după textul grec; aceast fapt reduce foarte mult posibilitățile traducătorului: înapoi

2. Cât mai puține cuvinte adăugate
În mod voit, am evitat la maxim să adăugăm cuvinte în plus, cuvinte românești care nu apar în textul grec, cuvinte care deci nu sunt traducerea directă a unui cuvânt din textul grec; de aceea, în unele locuri traducerea este laconică, sau chiar de neînțeles; atragem însă atenția cititorului că avem de a face cu Cuvântul lui Dumnezeu, care este sfânt și perfect; de aceea, traducătorul are datoria să respecte textul orginal al Scripturii, și să se abțină, pe cât se poate, să-l modifice adăugând cuvinte; în plus, de multe ori, textul Scriturii e de neînțeles doar la prima vedere, Duhul lui Dumnezeu fiind capabil să lumineze, prin rugăciune, pe citiorul credincios.
înapoi

3. Păstrarea idiotismelor limbii grecești
Un idiotism este o expresie sau construcție caracteristică unei limbi, care nu poate fi tradusă în limba română cuvânt cu cuvânt.

Și totuși, în traducerea noastră, am încercat, atât cât s-a putut, să păstrăm expresiile și construcțiile caracteristice limbii grecești, care nu pot fi traduse cuvânt cu cuvânt în limba română. Vom da câteva exemple.

1. Greacă: a avea în burtă - Română: a fi însărcinată
În Matei 1:23, apare această expresie. Iată prima parte a acestui verset, în versiunea Cornilescu:
Iată, fecioara va fi însărcinată, va naște un fiu, ...
În interlinear însă, avem:
ιδού η παρθένος εν γαστρί έξει και τέξεται υιόν
Iată fecioara în burtă va avea prunc, și va da naștere unui Fiu
2. Greacă: a-și retrage capul în spate în semn de refuz - Română: a da din cap de la stânga la dreapta, în semn de refuz
Această expresie este folosită în Neemia 9:17, în Septuaginta. Iată prima parte a acestui verset în versiunea Anania, în care VT este tradus după Septuaginta:
Nici nu le-a fost aminte să asculte, și nici că și-au adus aminte că pentru ei ai săvârșit minuni ...”.
În interlinear însă, prima parte a acestui verset este redată astfel:
και ανένευσαν του εισακούσαι και ουκ εμνήσθησαν των θαυμασίων σου
Și au refuzat dând din cap să asculte, și nu și-au amintit minunile Tale
înapoi

4. Topică dificilă
În multe locuri, nu am mai adăugat harta cuvintelor, pentru a nu încărca traducerea. De aceea, uneori ordinea cuvintelor în limba română este „forțată”, fiind lăsată să urmeze în mod oarecum nenatural textul grec.
înapoi

5. Lipsa ghilimelelor
Bibliile moderne folosesc ghilimele pentru a delimita cuvintele unui vorbitor.
Interlinearul nu folosește ghilimele:
  1. cititorul este deci invitat să identifice singur când anume un vorbitor și-a încheiat vorbirea, și unde anume încep cuvintele celui care îi răspunde.
  2. în schimb: în acest interlinear, atunci când un vorbitor ia cuvântul, punem virgulă și începem cu literă mare.
înapoi

Dicționar grec
Încurajare Chiar dacă cititorul nu are acces la dicționar, să nu uităm că citiți un interlinear: sub fiecare cuvânt grec, veți găsi traducerea lui în română!

Limba greacă vorbită astăzi în Grecia este diferită de greaca veche, cea a Noului Testament. Istoria ne învață că greaca veche a dispărut după anul 300, evoluând în ceea ce lingviștii numesc greaca medievală, care a dat naștere la rândul ei, după 1453, limbii grecești moderne, care este vorbită asăzi în Grecia.

Limba greacă în care a fost scris Noul Testament este deci o limbă moartă; de aceea nu veți găsi astăzi vreun vorbitor de greacă veche, ci doar cititori și traducători.

Un elenist este un specialist al limbii grecești vechi. Cine ar putea fi mai specialist în greaca veche decât eleniștii? Un elenist citește și traduce greaca veche având permanent la îndemână, dicționarul de greacă veche, și manualul de gramatică. Chiar și practica cea mai asiduă a acestei limbi, nu are ca rezultat o citire liberă, așa cum am citi în română, fără dicționar, și fără cărțile de gramatică.
Ceea ce este deci normal pentru eleniști, este cu atât mai firesc și pentru cititorul creștin de rând. De aceea, accesul la dicționar este esențial.

Cum putem căuta în Dicționarul Grec cuvintele Noului Testament? Creștinii au avut o idee genială: în 1890, teologul creștin american James Strong, a publicat Concordanța Biblică Exhaustivă, care a fost botezată de istorie, Concordanța Strong.

Ce a făcut Strong atât de genial? Ei bine, el a asociat un număr unic fiecărui cuvânt grec din Noul Testament, și ebraic din Vechiul Testament! Între anii 1858 și 1890, James Strong, împreună cu peste 100 de colaboratori, a lucrat la numerizarea tuturor cuvintelor din Biblie: Ca să înțelegem mai bine, să considerăm următoarele cuvinte în limba română: mamă, mama, mame, mamele, mamei, mamelor; Strong a considerat că e vorba de un același cuvânt, și anume de cuvântul mamă, iar pe toate celelalte le-a considerat făcând parte din același grup; de aceea, Strong a asociat substantivului mamă numărul 1, să spunem. Trecând apoi la cuvântul masă: masă, masa, mese, mesele, mesei, meselor; Strong a asociat lui masă numărul 2, să spunem. Mai departe, pentru verbul a mânca, considerând toate conjugările posibilie, vom avea un număr foarte mare de cuvinte: (eu) mănânc, mănânci, mănâncă, mâncați, (eu) mâncam, (tu) mâncai, (eu) mâncasem, voi mâncaserăm, (eu) am mâncat, (eu) voi mânca, ....etc; Strong a asociat lui a mânca numărul 3, să spunem. Și așa mai departe! -- Atragem atenția cititorului că acesta este numai un exemplu: Strong a lucrat cu cuvintele grecești ale Noului Testament.

Așa se face de examplu că, pentru εν, veți căuta 1722. Așa cum am văzut deja, în acest interlinear, deasupra fiecărui cuvânt grec, avem acum intrarea lui în dicționar!

înapoi

Numere Strong
Dicționarele Strong sunt disponibile în limba română numai pe internet. Cerem iertare cititorului, și îl avertizăm că în această aplicație, deocamdată, dicționarul Strong este în limba engleză. Dicționare Strong în limba română pot fi găsite aici:
  1. Biblia Apostolică
  2. Interlinear Grec - Român al Noului Testament
  3. website-ul român eBiblia
Așa cum am văzut deja, intrarea în dicționar se face folosind numărul Strong: este suficient să atingeți cu degetul numărul aflat dedesubtul cuvântului grec.

Numele proprii din Vechiul Testament
În Vechiul Testament, numele proprii, adică numele de persoane și de locuri, au un tratament special în biblia ROG:
  1. la ora actuală, cea mai mare parte a numelor proprii, nu au intrare în dicționar: numerele Strong lipsesc, fiind înlocuite de o stea * -- de ce nu au aceste nume proprii numere Strong? Pentru Vechiul Testament, Strong nu s-a ocupat decât de textul ebraic, și nicidecum de textul Septuagintei; de aceea, foartor multe cuvinte grecești din Septuaginta, nu li s-a asociat niciodata un număr! Chiar și astăzi, în 2025, numelor proprii din Septuaginta nu li s-a asociat un număr; din acest motiv, în loc să „inventez” eu numere, am ales să folosesc numerele din textul ebraic; deocamdată însă, în bilia ROG, numai o mică parte sunt alimenate cu numerele Strong ebraice
  2. toate numele proprii din VT, care apar în Noul Testament, sunt acum identificate cu numărul lor Strong
înapoi

Canonul
Actuala Biblie Interlineară nu conține decât cărțile canonice ale Bibliei Creștine.
înapoi

Împărțirea în capitole și versete
Pentru a nu adăuga dificultăți cititorului, în acest interlinear, împărțirea în capitole și versete este cea din versiunea Cornilescu.

Despre ce este vorba? În unele cărți ale VT, Septuaginta împarte capitolele în mod diferit de Textul Masoretic. Așa este de exemplu Cartea Psalmilor, unde are loc un decalaj între psalmii din Septuaginta și cei din Textul Masoretic.
înapoi

Note
Notele din acest interlinear apar în verde sub cuvântul rog și ro fiind de două feluri:
  1. rog pentru notele referitoare la textul grec
  2. ro pentru notele referitoare la traducerea în română
înapoi

Trimiteri
În unele din notele acestui interlinear veți găsi trimiteri: acestea sunt funcționale: este suficient să atingeți cu degetul o trimitere, pentru a naviga direct la locul desemnat; de asemenea, aplicația pe care o folosiți (MySword) vă permite să navigați înainte și înapoi, folosind fie butonul „înapoi” al telefonului, fie săgețile de navigare ale aplicației.
înapoi

Titluri
Înaintea câte unui pasaj, veți găsi uneori un titlu. Titlurile din acest interlinear nu au decât o valoare informativă, nefiind întotdeauna cele mai izbutite.
înapoi

Cum se caută un cuvânt în Interlinear
În această aplicație, butonul de căutare este butonul purtând semnul „lupei”. Puteți căuta:
  1. un cuvânt grec: folosiți numărul Strong: în câmpul de căutare scrieți numărul Strong asociat cuvântului pe care doriți să-l căutați; de exemplu, pentru a căuta cuvântul λόγος, veți introduce G3056
  2. cuvinte în limba română
înapoi

Abrevieri - Lista Bibliilor consultate
Bibliile în limba română:
  1. BA – Versiunea Bartolomeu Anania; 2001
  2. BB – Biblia de la Blaj, 1795, tradusă de Samuil Micu, zis și Manuil Klein
  3. BBUC – Biblia de la București 1688
  4. BOR - Biblia Ortdoxă Sinodală
  5. DC – Dumitru Cornilescu
  6. DCL – Dumitru Cornilescu Literală
  7. GBV – Editura GBV București 2001
Biblii în greacă:
  1. ABP - Apostolic Bible Polyglot, text grec stabilit de Charles Van der Pool
  2. CP - Biblia Complutesiană Poliglotă, 1518
  3. CV - Codex Vaticanus, între 325-350, original online și ediție retranscrisă
  4. BOG - Biblia Ortodoxă Greacă
  5. BOS - Vechiul Testament în greacă, Lambert Bos, 1709
  6. LXXR - Septuagina, text grec stabilit de Alfred Rahlfs, 1935
Alte Biblii:
  1. BR – Traducere în engleză a Septuagintei, Sir Lancelot Brenton, 1844
  2. DE – Darby Engleză, după Textul Masoretic
  3. DF - Darby Franceză, după Textul Masoretic
  4. LXXFR – Traducere în franceză a Septuagintei, La Septante translation de Pierre Guiguet, 1865
înapoi

Sursa textului grec al acestui Interlinear Grec - Român
Întregul text grec al Bibliei în limba greacă, Vechiul și Noul Testament, al traducerii de față a fost stabilit de Charles Van der Pool; vezi website-ul Apostolic Bible Polyglot.

Studiul critic al manuscriselor originale și compararea lor este o întreprindere foarte dificilă, și costisitoare în timp. Prioritatea lucrării noastre a fost traducerea în interlinear, motiv pentru care am folosit textul pus la dipoziție de Charles Van der Pool.

Îl cităm aici pe Charles Van der Pool, cu privire la felul în care textului grec a fost stabilit:
Textul original al Vechiului Testament (Septuaginta) a fost stabilit din următoarele trei versiuni: Complutensian Poliglot 1518, Aldină 1519, și Sixtină (Codex Vaticanus). Textul ebraic a fost uneori consultat. Textul Noului Testament a fost stabilit din Complutensian Poliglot 1518 și Aldină 1519. Aceste texte au fost comparate, și acolo unde existau diferențe, a fost aleasă varianta care apărea în două surse, urmându-se deci principiul „textului majoritar”. Ordinea cărților, împărțirea în capitole și versete urmează textul Complutensian Poliglot.
Citatul original - original English quotation:
The original Old Testament (Septuaginta) text was derived from the 1518 Complutensian Polyglot, the 1519 Aldine, and the Sixtine versions. At times the Hebrew text was consulted. The New Testament text was acquired from the 1518 Complutensian Polyglot and 1519 Aldine. A comparison was made between these texts, and when there were variant readings, generally the weight of two identical sources took precedence over the one variant source, thus following a majority text format. The book, chapter and verse order followed that of the Complutensian Polyglot.

Charles Van Van der Pool a inregistrat un video de 9 minute, în care vorbește despre acest subiect; invităm cititorul să vizioneze acest video (în engleză): Textul grec al Apostolic Bible Polyglot.

înapoi

Numere Strong extinse
Este nevoie să facem o altă observație importantă: James Strong a numerizat cuvintele grecești ale Noului Testament. Totuși, când deschidem textul grec al Septuagintei, vom găsi cuvinte (în greacă!) care nu apar în Noul Testament, și care din acest motiv, nu au un număr Strong. În Septuaginta sunt aproximativ 3741 de cuvinte grecești care nu apar în Noul Testament; de aceea, aceste cuvinte nu apar nici în Dicționarul Strong. Acest mare gol, a fost umplut de Charles Van der Pool!

Venerabilul nostru frate în Hristos, a cotinuat munca lui Strong: la 200 de ani după Strong, Charles Van der Pool a numerizat toate cuvintele din Septuaginta, care nu apăreau în NT. Noile numere au fost numite de autor numere Strong-extinse, ele fiind de forma GXXXX.XX.XX - punctele decimale fiind folosite pentru a diferenția noile numere.

Charles Van der Pool a lucrat peste 30 de ani la elaborarea acestor numere, la scrierea unui Dicționar și a unei Concordanțe, și la traducerea efectivă în interlinear Grec-Englez a intregii Biblii în limba greacă. Această muncă considerabilă trebuie respectată, și retribuită în mod just. Puteți găsi pe website-ul Apostolic Bible Poliglot următoarele două lucrări, fiecare costând 4,95$:
  1. Concordanța lexicală a Bibliei în limba greacă (Septuaginta șî Noul Testament); această concordanță dă, pentru fiecare cuvânt, lista completă a versetelor care îl conțin
  2. Dicționarul tuturor cuvintelor apărând în toată Biblia greacă. Acest dicționar este numit: Lexiconul analitic al Bibliei Apostolice Poliglote
înapoi

Textul Scripturilor: Noul Testament
Dumnezeu a insuflat textul Vechiului Testament, în limba ebraică, iar textul Noului Testament, în limba greacă. Greaca este limba originală a Noul Testament.
  1. Cuvintele personale ale Domnului Isus ne sunt date în greacă; (cu excepția celor câteva cuvinte și expresii care ne-au fost păstrate în aramaică)
  2. Descoperirea vieții Fiului lui Dumnezeu, în cele patru Evanghelii, ne este făcută în greacă.
  3. Tot în greacă ne sunt consemnate faptele pe care, în Faptele Apostolilor, Duhului Sfânt le împlinește prin apostoli și ucenici, printre iudei și printre națiuni, evanghelizând și întărind adunările.
  4. Revelația creștină a planului și a tainelor lui Dumnezeu, ne este făcută în Epistole, în limba greacă.
  5. Domnul Isus dictează în limba greacă, apostolului Ioan, cele șapte Epistole pe care El le adresează Adunărilor, în Apocalipsa,
  6. cât și întreaga revelație profetică, până la ultimul verset al Bibliei: Ἡ χάρις τοῦ κυρίου Ἰησοῦ μετὰ πάντων τῶν ἁγίων. Ἀμήν. - Harul Domnului Isus Hristos să fie cu toți sfinții. Amin. -- Apo 22:21.
Luând aminte la divinitatea scrierilor Noului Testament, orice creștin ajunge la înțelegerea că are nevoie să se apropie de această Carte Sfântă scrisă în limba greacă, pentru a cerceta, pe cât se poate, originalul inspirației dumnezeiești.

O întrebare se pune însă: De ce oare a insuflat Dumnezeu Noul Testament în greacă? Nu era Vechiul Testament inspirat în limba ebraică? De ce oare a hotărât Dumnezeu această schimbare de limbă? Răspunsul ne este dat de Însuși Fiul lui Dumnezeu: Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe Singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică -- Ioan 3:16.

Pe vremea când Domnul Isus pronunța aceste cuvinte, Imperiul Roman devenise deja foarte mare, și controla teritorii imense, care se întindeau de la vestul Europei actuale (Anglia) până la estul extrem, dincolo de actuala Turcie; de asemenea, Imperiul Roman stăpânea toate regiunile din jurul Mării Mediterane: nu numai Spania, Franța, Italia, Grecia, Turcia, ci și Siria, Libanul, Palestina, și tot nordul Africii, până la Oceanul Atlantic: Egiptul, Libia, Tunisia, Algeria și Marocul (toate acestea fiind regiunile astfel numite în zilele noastre). În acest imperiu imens, limba de circulație era greaca, după cum engleza este limba de circulație din zilele noastre.

Limba greacă era vorbită în bazinul mediteranean de câteva sute de ani, așa încât, atunci când Imperiul Roman s-a întins, greaca a devenit limba „liant” a acestui extraordinar amalgam de popoare (vezi Fapte 2).

Da, Dumnezeu pregătise deja totul, pentru ca revelația Domnului Isus Hristos să poată fi purtată în lumea întreagă. De aceea, apostolii și ucenicii, au evanghelizat în greacă, și sub voința și călăuzirea lui Dumnezeu, au redactat Sfintele Scrieri ale Noului Testament în greacă.
înapoi

Textul Scripturilor: Vechiul Testament
Înălțați în acest fel de contemplarea revelației nou testamentare, să ne întoarcem acum spre Vechiul Testament.

Septuaginta: VT în greacă
Încredințate inițial poporului evreu, Scrierile Vechiului Testament au fost transferate de Autor creștinilor, începând din ziua Cinzecimii. În acea zi, pe când cei care crezuseră în Domnul Isus Hristos, erau strânși în același loc, Duhul Sfânt S-a coborât peste ei, dându-le imediat să vestească în multe din limbile vremii, mărețiile lui Dumnezeu: erau cuvintele Vechiului Testament citate și sublimate de recenta revelație a Fiului lui Dumnezeu în mijlocul lor. Cartea Faptele Apostolilor ne arată cum, pornind de la Ierusalim, vestea bună a Evangheliei și Cuvântul lui Dumnezeu au fost răspândite de ucenici printre națiuni: samariteni, greci, romani, și toți cei locuind în orașele și regiunile controlate de Imperiul Roman, consemnate în cartea Faptelor.

Așa cum am văzut în paragraful precedent, odată cu descoperirea Domnului Isus Hristos în mijlocul omenirii, Dumnezeu a operat o schimbare de limbă, abandonând ebraica și ridicând greaca la rangul de limbă depozitară a revelației divine. Dar nu numai atât, fiindcă Dumnezeu, în planurile și preștiința Lui, pregătise deja Vechiul Testament pentru națiuni. Ce vrea să spună lucrul acesta? Dumnezeu avusese grijă ca Vechiul Testament inspirat odinioară în ebraică, să fie tradus în totalitate în limba greacă! Da, de la nașterea creștinismului, Biserica a avut Vechiul Testament în limba greacă, pe care l-a conservat cu grijă timp de 2000 de ani! Da, istoria stabilește că traducerea în limba greacă a VT ebraic a fost făcută între secolul al III-lea, înaintea erei creștine, și sfârșitul sec I al erei creștine. Astfel, cele 5 cărți ale lui Moise a fost traduse primele, cu 250 de ani înainte de nașterea Domnului Isus, și apoi progresiv toate celelalte, așa încât, pe vremea Domnului Isus, întreg VT ebraic era disponibil în greacă. Această traducere străveche a fost numită Septuaginta. Septuaginta este deci Vechiului Testament în greaca veche, tradus între secolul al III-lea, înaintea erei creștine, și secolul I al erei creștine.

În cele patru Evanghelii, în Faptele Apostolilor, în Epistole și în Apocalipsa, multe citate din Vechiul Testament, se regăsesc în mod textual, și uneori cuvânt cu cuvânt în Septuaginta. Acest fapt este foarte important, fiindcă dacă NT este divin inspirat cuvânt cu cuvânt, atunci înseamnă că pasajele provenind din Septuaginta, sunt „ridicate” și puse în rândul cuvintelor inspirate de Dumnezeu. Da, multe pasaje din Septuaginta, prin faptul că apar în NT, sunt certificate ca fiind adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu; ba mai mult, ele sunt certificate în mod dublu: ele apărând atât în NT, cât și în VT grec.

De aceea, începând din ziua Cinzecimii, umblând printre națiuni, evanghelizând și zidind adunările, apostolii și ucenicii, au folosit Septuaginta ca unica sursă a Sfintelor Scripturi. Noii creștini dintre națiuni, nu cunoșteau ebraica, însă cunoșteau greaca (sau o puteau învăța), și puteau citi Vechiul Testament în limba greacă. Dumnezeu a completat apoi Scripturile, inspirând în greacă toate cele 27 de cărți ale Noului Testament. În felul acesta, a luat ființă Biblia creștină, constituită din cele 66 de cărți, toate în limba greacă, începând de la Geneza, până la Apocalipsa.

înapoi

VT în ebraică
Vechiul Testament a fost încredințat de Dumnezeu poporului evreu, carte cu carte, începând de la Geneza, scrisă prin Moise (anul -1500, aproximativ), și sfârșind prin profeția lui Maleahi (anul -400, aproximativ). Astăzi (în anul 2025), realitatea practică despre VT în limba ebraică este următoarea:
  1. Codexul de la Leningrad, anul 1008: este cea mai veche versiune completă a VT Ebraic (VTE)
  2. Codexul Aleppo, anul 920: este incomplet, conținând numai 294 de pagini, dintr-un total de 487 (60%) din întreg VT
  3. Textul Masoretic: textul Codexului de la Leningrad poartă numele de Textul Masoretic
  4. Nimic înainte de anul 920: nu există niciun alt text complet și viabil al VT Ebraic înainte de Codexul Aleppo și cel de la Leningrad;
  5. Anul 1500: disponibil savanților creștini: VT Textul Masoretic este tipărit în anul 1500 (aproximativ), devenind astfel disponibil savanților creștini
  6. Anul 1800: disponibil creștinilor de rând: VT Textul Masoretic este tradus în marile limbi europene, și devine disponibil creștinilor de rând cam după 1800
  7. Anul 1924: disponibil creștinilor români: începând din anul 1924: Dumitru Cornilescu folosește, pentru prima dată în istoria românilor, Textul Masoretic pentru Vechiul Testament, traducerea lui apărând în anul 1924 (vezi Nitzulescu)
  8. Anul 1947: grotele de la Qumran: sunt descoperite foarte multe documete biblice, cele mai vechi datând din sec III î.Hr, și cele mai noi, din sec I d.Hr; printre acestea, un manuscris (aproape) complet al Cărții lui Isaia, plus foarte multe fragmente, din aproape toate cărțile VT (pentru o analiză mai detaliată, citiți aici: Qumran
În sinagogile din Israel și din întreaga lume, se folosește VT Textul Masoretic. Deși limba originală a VT rămâne și astăzi, în secolul 21, o limbă de neînțeles și enigmatică pentru iudei, totuși, ea este folosită în serviciul religios al sinagogii, atunci când rabinii citesc cu voce tare din Carte.

Chiar nu există nicio versiune a VT ebraic anterioară anului 1008? Răspunsul este categoric NU! În Muzeul Israelului (la Ierusalim), că cele mai vechi crâmpeie de text disponibile ale VT în limba ebraică, sunt în mare parte fragmente descoperite în 1947, în grotele de la Qumran (Marea Moartă). Rămâne că Textul Masoretic este singura și unica versiune a VT ebraic, neexistând absolut niciun alt text complet și viabil înainte de anul 1008.

Se pune atunci întrebarea: după ce texte au produs masoreții Textul Masoretic? Această întrebare fără răspuns este fascinantă! Un lucru însă e sigur: dacă masoreții ar fi fost în posesia unui text viabil al VT în limba ebraică, cu siguranță că l-ar fi conservat cu mare grijă și transmis cu evlavie generațiilor de după ei, și astăzi acest text ar fi expus într-un muzeu, și am ști cu toții despre el; realitatea este însă că masoreții nu au transmis nimic altceva decât Textul Masoretic, pe care l-au redactat ei înșiși, și despre care știm că este diferit de Vechiul Testament original ebraic.

Textul Masoretic și Textul Proto-Masoretic: De ce iudeii numesc acest text Textul Masoretic? Pentru a sublinia faptul că acest text este diferit de textul original al VT ebraic, numit da aceea Textul Proto-Masoretic; astăzi, în anul 2025, nu există nicio versiune completă și viabilă a Textului Proto-Masoretic. Da, Textul Masoretic este diferit de Vechiul Testament original în ebraică, așa cum atestă:
  1. tradiția rabinică,
  2. textele biblice în ebraică găsite la Qumran,
  3. Septuaginta însăși.
înapoi

VT - dar divin.
Dumnezeu a avut grijă ca Scripturile Vechiului Testament să fie conservate și transmise în mod minunat tuturor oamenilor. Vechiul Testament este darul pe care Dumnezeu l-a făcut omenirii, prin intermediul poporului evreu, dar mai cu seamă prin creștinism. Iar acest dar este dublu, ca să spunem așa, fiindcă, pentru VT omenirea dispune, în același timp de Textul Masoretic și de Septuaginta.

Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru Septuaginta, Vechiul Testament pregătit pentru creștini, și pentru întreaga umanitate.
Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru Textul Masoretic, Vechiul Testament în limba ebraică, pe care Biserica îl aștepta cu mare dor.
Toată creștinătatea știa că VT în limba ebraică exista, dar textul dispăruse cu desăvârșire. Timp de 1500 de ani, Biserica a așteptat, iar Dumnezeu a răsplătit această așteptare, făcând o minune, și scoțând la lumină o versiune a textul pierdut al VT în limba ebraică.

Transmițându-ne aceste două versiuni, una în limba greacă (limba NT), și una în limba ebraică (limba VT), la care putem adăuga și fragmentele de la Qumran, Dumnezeu ne transmite în fundal adevăratul text al Vechiului Testament.
Da, adevăratul text al VT, fiindcă Septuaginta și Noul Testament și Textul Masoretic, puse una lângă alta, verset cu verset, comparate și analizate una cu cealaltă, pun în evidență adevăratul text al Vechiului Testament.

În acest sens, să analizăm câteva exemple, în care vom folosi toate sursele pe care le avem: TM, documentele de la Qumran, și SEP.
Vom analiza acum câteva pasaje, și vom compara TM și SEP:
  1. texte din VT unde TM este varianta mai apropiată de adevăr
  2. texte din VT unde SEP este varianta mai apropiată de adevăr
1. TM este varianta mai apropiată de adevăr
Vom analiza, unul câte unul, următoarele texte:
  1. Eli, Eli, lama sabactani! -- Psalmul 22:1
  2. L-am chemat pe Fiul Meu din Egipt!
  3. Isaia 42:1, citat în Matei 12:18
  4. Numele ebraice ale multor personaje din NT
Psalmul 22:1
În Mat 27:46, Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că atunci când scumpul nostru Mântuitor Isus Hristos, era pe cruce, El a strigat cu voce tare, spunând,
Eli, Eli, lama sabactani!
NT scris în greacă, „înregistrează” fonetic cuvintele Domnului Isus, și ni le traduce imediat în greacă, și de aici în română: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit! Acestea sunt cuvinte ebraice, și au fost deja, cu sute de ani înainte, exprimate de David în Ps 22:1. Să remarcăm cât de extraordinar e acest triplu fapt:
  1. Duhul Sfânt ne-a dat aici, prin gura Domnului Isus, un citat în limba ebraică din VTE! ⇒ Cum este acest verset în TM?
  2. Duhul Sfânt ne-a dat imediat, în NT, traducerea în greacă a acestor cuvinte pronunțate în limba ebraică
  3. de asemena, Duhul Sfânt ne-a dat mai dinainte traducerea în greacă a acestor cuvinte în Septuaginta! ⇒ Cum este acest verset în SEP?
Să mergem acum să citim Ps 22:1, în TM și în SEP.
În TM avem, citind cuvânt cu cuvânt, de la dreapta la stânga, și având pronunția în albastru :
5800 4100 410 410
עֲזַבְתָּ֑נִי לָמָ֣ה אֵלִ֣י אֵלִ֣י
sabactani lama Eli Eli
M-ai părăsit! pentru ce Dumnezeul Meu Dumnezeul Meu
Obsevrăm că TM se acordă perfect cu NT!
În SEP avem
3588 2316 3588 2316 1473 4337 1473 2444 1459 1473
ο θεός ο θεός μου πρόσχες μοι ινατί εγκατέλιπές με
o teos o teos mu proskes moi inati egkatelipes me
  Dumnezeule   Dumnezeul Meu ia aminte la Mine, pentru ce M-ai părăsit
Să comparăm acum SEP cu TM, punând textul Septuagintei, în interlinear Ebraic - Grec, citirea făcându-se deci de la dreapta la stânga:
עֲזַבְתָּ֑נִי לָמָ֣ה אֵלִ֣י אֵלִ֣י
sabactani lama Eli Eli
M-ai părăsit! pentru ce Dumnezeul Meu Dumnezeul Meu
εγκατέλιπές με ινατί ο θεός μου, πρόσχες μοι ο θεός
M-ai părăsit pentru ce Dumnezeul Meu, ia aminte la Mine Dumnezeule
Așa cum vedem, ultimele două cuvinte din TM, lama sabactani, sunt redate în mod identic în TM și în SEP.
Primele două cuvinte, Eli, Eli, sunt însă redate puțin diferit în textul grec.
Să facem următoarele observații progresive:
  1. în ebraicului Eli, pronumele posesiv Meu nu este prezent în textul ebraic, acesta fiind implicat în „declinarea” substantivului Dumnezeu (אֵ, El), și fiind redat textual în greacă, în Matei.
  2. cuvintele cu care începe Psalmul 2, Eli, Eli, lama sabactani!, sunt încărcate de tensiune și dramatism!
  3. să presupunem că dvs înșivă, ați trăi cu 200 de ani înainte de nașterea Domnului Isus (sec II î.d.Hr), și ați fi un bun cunoscător al limbii ebraice, și că ar trebui să traduceți acest psalm în română! cum ați încerca dvs să „captați” tensiunea și dramatismul acestui Eli, Eli, lama sabactani! ?
  4. în evanghelia după Matei, când citim, Eli, Eli, lama sabactani!, suntem deja în capitolul 27, iar tensiunea răstignirii este la apogeu; de aceea Matei poate să scrie simplu, Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit!
  5. spre deosebire de Matei, traducătorul Septuagintei din sec II î.d.Hr, nu poate fi „ajutat” de nimic altceva, decât de felul în care el traduce! de aceea, tălmăcind Eli, Eli, lama sabactani!, și încercând să transmită ceva din tensiunea și dramatismul inerente textului, el nu a tradus „plat”, Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, ci a ales să accentueze, scriind, Dumnezeule! Dumnezeul Meu, ia aminte la Mine, pentru ce M-ai părăsit?
Să ne mai punem încă o dată întrebarea: Sunt acestea cuvinte, Eli, Eli, lama sabactani!, dificil de scris...?

Fapt și mai extraordinar, cu aceste cuvinte se confruntă și apostolul Petru, care ni le transmite într-un alt fel (Marcu 15:34): Eloi, Eloi, lama sabactani!:
MATEI ηλί ηλί λιμά σαβαχθανί
  Eli Eli lama sabactani
MARCU ελωϊ ελωϊ λιμά σαβαχθανί
  Eloi Eloi lama sabactani
Spre deosebire de Matei, care scrie cuvintele după normele gramaticale, Petru, profund impresionat, ne transmite acest strigăt ca pe o interjecție: el nu scrie, după normă, Eli!, ci aude un strigăt mai lung, care prelungește sunetele, Eloi!

Mai mult, în Marcu avem o a treia (!) traducere a textului ebraic din Ps 22:1: în timp ce Matei folosește un singur cuvânt ινατί („de ce”), Marcu scrie εις τι („pentru ce, în ce”)
MATEI ινατί   με εγκατέλιπές
  de ce   m- ai părăsit
MARCU εις τι με εγκατέλιπές
  pentru ce m- ai părăsit
Așadar, pentru textul ebraic din Ps 22:1, Duhul Sfânt ne dă 3 traduceri în greacă, toate diferite:
  1. SEP: Eli, Eli, lama sabactani, ... Dumnezeule, Dumnezeul Meu, ia aminte la Mine, pentru ce M-ai părăsit?
  2. Matei: Eli, Eli, lama sabactani, ... Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit!
  3. Marcu: Eloi, Eloi, lama sabactani, ... Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit!
Ca o concluzie, putem afirma că:
  1. în Ps 22:1, TM este mai aproape decât SEP, de textul original al VTE
  2. SEP este o adevărată traducere, care nu transpune orbește, cuvânt cu cuvânt, ci dorește să surprindă înțelesul și miza textului ebraic
înapoi

Osea 11:1
În evanghelia după Matei, citim că după moartea lui Irod, un înger al Domnului i s-a arătat în vis lui Iosif, în Egipt, spunându-i: „Scoală-te, ia Copilașul și pe mama Lui, și mergi în țara lui Israel, fiindcă au decedat cei care căutau viața Copilașului.” (Mat 2:20), și Duhul Sfânt ne aduce lumină, spunând: „... ca să se împlinească ce fusese vorbit de Domnul prin profetul, spunând, Din Egipt am chemat pe Fiul Meu.” (Mat 2:15). Se face aici referire la profeția lui Osea, cap. 11, vers. 1. Iată cum este redat acest verset în TM și în SEP:
  1. TM: Când era un copil Israel, l-am iubit, și din Egipt l-am chemat pe fiul Meu.
  2. SEP: ... Fiindcă prunc a fost Israel, și Eu l-am iubit, și din Egipt i-am chemat înapoi pe copiii lui.
SEP precizează că Dumnezeu î-a chemat din Egipt pe copiii lui Israel, în timp ce TM se acordă cu Matei, spunând limpede că cel chemat din Egipt este Fiul Meu!

Ca o concluzie, putem afirma că în Osea 11:1, TM este mai aproape decât SEP, de textul original al VTE.

Pentru o analiză mai detaliată, citiți aici: analiză

înapoi

Isaia 42:1
În Matei 12:17-18, Duhul Sfânt ne spune că se împlineau cuvintele profetului Isaia:
12:18 Iată Slujitorul Meu pe care L-am ales, Preaiubitul Meu în Care Își găsește plăcere sufletul Meu; voi pune Duhul Meu peste El, și judecată națiunilor va face cunoscut.
Iată cum este redat textul acesta în Sulul 1Q Isaia-a de la Qumran, în TM și în SEP:
  1. 1Q Isaia-a:  Iată, robul Meu pe care l-am ales, în care sufletul Meu Își găsește plăcere. Am pus Duhul Meu peste el, El va aduce judecata națiunilor.
  2. TM:  Iată, robul Meu pe care‐l sprijin, alesul Meu în care Își găsește plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste el, judecata națiunilor el o va scoate la lumină.
  3. SEP, Iacov e slujitorul Meu, îl voi susține cu tărie, Israel e alesul Meu, l-a primit Sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste el, judecata națiunilor el o va scoate la lumină.
Să observăm că, în timp ce Duhul Sfânt ne spune că Domnul Isus este Slujitorul și Preaiubitul din Isaia:
  1. SEP precizează că Iacov este slujitorul despre care se vorbește, și Israel, este alesul
  2. cele două texte ebraice, Sulul de la Qumran și TM, se acordă unul cu altul!
  3. Sulul de la Qumran și TM, nu stabilesc nici identitatea „robului”, nici a „alesului”.
Ca o concluzie, putem afirma că în Isaia 42:1, TM este mai aproape decât SEP, de textul original al VTE.

înapoi

Numele ebraice ale multor personaje din NT
Fără TM, seminficația numelor multor personaje din NT ne-ar fi necunoscute! Care este, de exemplu, înțelesul numelor Avraam, Moise, David, Ilie, Daniel? Deși Septuaginta traduce uneori înțelesul numelor (vezi de ex, Gen 24:62, Num 11:34, Deu 9:22), totuși acest lucru nu este sistematic; așa se face ca în general, Septuaginta retranscrie pur și simplu numele pe care le întâlnește în textul ebraic al VT. Pe de altă parte, limba ebraică veche, conservată de TM, dându-ne acces la înțelesul numelor personajelor și al locurilor, ne permite să le cunoaștem mai profund.
înapoi

2. Septuaginta este varianta mai apropiată de adevăr
Vom analiza, unul câte unul, următoarele texte:
  1. Isaia 7:14 împreună cu Matei 1:23
  2. Psalmul 22:16
  3. Ps 40:6-8 citat în Evrei 10:5
  4. Fapte 7:14 împreună cu Geneza 46:27
Iată, fecioara va rămâne însărcinată! -- Isaia 7:14
1. În Matei 1:23, Evanghelia afirmă că s-a împlinit cuvântului profetic din Isaia 7:14; apostolul Matei folosește cuvântul fecioara, folosit și în Isaia 7:14 în Septuaginta; pe de altă parte, Textul Masoretic, folosește cuvântul ebraic tânăra; (acest lucru îl puteți vedea, de exemplu, aici); iată textul din NT, din Septuaginta și din Textul Masoretic:
  1. NT, Mat 1:23: Iată, fecioara (partenos, παρθένος, G3933) va fi însărcinată și va naște un Fiu și-I vor pune numele Emanuel, care tradus este: Dumnezeu cu noi.
  2. Septuaginta, Isa 7:14: Iată, fecioara (partenos, παρθένος, G3933) va fi însărcinată și va naște un Fiu
  3. Textul Masoretic, Isa 7:14: Iată, tânăra (halma, הָעַלְמָ֗ה, H5959) va fi însărcinată și va naște un Fiu
  4. În TM, cuvântul fecioară (betula, בְּתוּלָ֕ה, H1330) apare pentru prima dată în Gen 24:16, unde SEP folosește tot fecioară (partenos, παρθένος, G3933)
Deorece NT ne spune în mod lămurit, că Domnul Isus a fost născut din fecioara Maria, credincioșii trag în mod hotărât concluzia că, Septuaginta primează în Isaia 7:14.

înapoi

Psalmul 22:16
La fel, NT ne spune în Luca 24:39, că după învierea Sa, pentru a dovedi ucenicilor că El este, Domnul Isus le-a arătat acestora mâinile și picioarele Lui: da, mâinile și picioarele Lui au fost străpunse la cruce! În Psalmul 22, versetul 16:
  1. Septuaginta scrie: Pentru că niște câini m-au înconjurat, o ceată de răufăcători m-a împresurat; mi-au străpuns (ώρυξαν - G3736) mâinile și picioarele
  2. Manuscrisele de la Marea Moartă (Qumran) au acest verset în (fragmentele a) două suluri, în ambele fiind „mi-au străpuns”; vezi aici Sulul 4Q88 și Sulul Nahal Hever
  3. Textul Masoretic scrie: Pentru că niște câini m-au înconjurat, o ceată de răufăcători m-a împresurat; un pui de leu (כָּ֝·אֲרִ֗י - H378) stă la mâinile și picioarele mele; puteți vedea acest lucru, de exemplu, aici
Traducând după Textul Masoretic, în Ps 22:16, toți traducătorii creștini fideli Domnului Isus, scriu străpuns, ignorând în mod deliberat כָּ֝·אֲרִ֗י, pui de leu.
Tragem în mod hotărât concluzia că, în Ps 22:16, Septuaginta primează, pentru că Domnul Isus Însuși, le arată ucenicilor mâinile și picioarele Lui străpunse (purtând stigmatele crucii), iar Luca consemnează acest fapt. Creștinii au folosit întotdeauna versetul 16 din Ps 22, ca pe un cuvânt profetic, cu privire la răstignirea lui Hristos, Mesia așteptat de Israel.

înapoi

Tu Mi-ai pregătit un trup! -- Ps 40:6-8
În Epistola către Evrei, cap. 10, vers. 5, Duhul Sfânt arată că întruparea Fiului lui Dumnezeu a fost anunțată prin profetul David, în Psalmul 40:6-8. Să retranscriem aici Psa 40:6, din SEP și din TM:
  1. cu 200 de ani înaintea revelației Noului Testament, SEP scria deja în greacă, cuvânt cu cuvânt ceea ce găsim în Evrei: Jertfă și dar nu ai dorit, ci un trup Mi-ai pregătit; ardere de tot și jertfă pentru păcat nu ai căutat.
  2. pe de altă parte, TM scrie:  Nu ți‐a plăcut jertfă și dar de mâncare: mi‐ai străpuns urechile, n‐ai cerut ardere de tot și jertfă pentru păcat.
Putem afirma deci că în Ps 40:6-8, SEP este mai aproape decât TM, de textul original al VTE.

înapoi

Iosif și Iacov în Egipt -- Geneza 46:27
O altă discordanță cunoscută, reclamată de mulți atei, ca o „dovadă” împotriva Bibliei, este diferența dintre Fapte 7:14 și Geneza 46:27:
  1. în Fapte, Ștefan afirmă că, pe vremea lui Iosif, toată familia patriarhului Iacov avea 75 de suflete
  2. pe de altă parte, TM spune că: Toate sufletele casei lui Iacov care au venit în Egipt au fost 70. -- Geneza 46:27b
  3. numărul care ne este însă dat în SEP este 75
  4. NT și SEP spun deci amândouă 75
Cine face o eroare, TM sau NT împreună cu SEP?

Să observăm, mai întăi, că în favoarea lui 75 avem doi „martori”, NT și SEP; în timp ce TM este singur.

Pentru creștini, NT este adevărul, care în această privință concordă cu SEP.

Pe de altă parte, cei care neagă NT, neagă și SEP, și susțin 70 din TM, împotriva a doi martori concordanți, NT și SEP.

Să adâncim puțin reflecția noastră, întrebându-ne în mod simplu: Cine ar fi mai îndreptățit să aibă acces la textul VT Ebraic? Nu poate fi negat că pe vremea Domnului Isus, poporul iudeu era încă în posesia originalului textului Vechiului Testament ebraic (100% consoane); pe când TM apare cu 1000 de ani mai târziu, fără să avem nicio trasabilitate a surselor „originale” din care acesta a fost extras.

Septauginta primează!

înapoi

Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru Septuaginta, Vechiul Testament pregătit pentru creștini, și pentru întreaga umanitate.
Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru Textul Masoretic, Vechiul Testament în limba ebraică, pe care Biserica îl aștepta cu mare dor. Toată creștinătatea știa că VT în limba ebraică exista, dar textul dispăruse cu desăvârșire. Timp de 1500 de ani, Biserica a așteptat, iar Dumnezeu a răsplătit această așteptare, făcând o minune, și scoțând la lumină o versiune a textul pierdut al VT în limba ebraică.

Transmițându-ne aceste două versiuni, una în limba greacă (limba NT), și una în limba ebraică (limba VT), Dumnezeu ne transmite adevăratul text al Vechiului Testament.
Da, adevăratul text al VT, fiindcă Septuaginta și Noul Testament și Textul Masoretic, puse una lângă alta, verset cu verset, comparate și analizate una cu cealaltă, pun în evidență adevăratul text al Vechiului Testament.
înapoi

Istoricul versiunilor
5 mai 2025:

English section:
The Greek-Romanian Interlinear Bible

The Greek text of the Greek Old and New Testaments used by this Greek-Romanian Interlinear Bible, was established by Charles Van der Pool, see the Apostolic Bible Polyglot website. Also, the Apostolic Bible Strong numbering system is used: Charles Van der Pool introduced extended Strong numbers for each Greek word present in the Old Testament, but not present in the New Testament (i.e. Greek words that are not present in the Strong's lexicons). These numers are in form GXXXX.XX.XX (dots are used to denote new numbers).

This translation contains the following:

back

Anexă: Grotele de la Qumran
În anul 1947 sunt descoperite Grotele de la Qumran, în care sunt găsite două suluri ale Cărții lui Isaia, unul numit Marele Sul al lui Isaia (1QIsa-a), și un al doilea, numit 1QIsa-b Cele mai importante manuscrise din ceea ce este acum identificat ca fiind Grota 1 din Qumran sunt un sul al lui Isaia practic complet (1QIsa-a), datat aproximativ 100-75 î.Hr, și un alt manuscris foarte fragmentar (1QIsa-b) tot din Isaia. Primul (1QIsa-a) conține foarte multe variante față de Textul Masoretic atât în ortografie, cât și în text, iar al doilea (1QIsa-b) este foarte apropiat de TM, și conține câteva variante originale. Colecția cea mai mare, din Grota 4, include fragmente din 5 copii ale cărții Geneza, 8 din Exod, 1 din Levitic, 14 din Deuteronom, 2 din Iosua, 3 din Samuel, 12 din Isaia, 4 din Ieremia, 8 din Profeții minori, 1 din Proverbe și 3 din Daniel. În Grota 11 a fost găsită o Psaltire care conține ultima treime a cărții într-o formă diferită de cea din TM, precum și un manuscris al Leviticului.

Importanța documentelor biblice de la Qumran este, fără îndoială, enormă. În primul rând, cele mai vechi dintre ele datează de la 250-200 î.Hr, ceea ce le apropie destul de mult de perioada Bibliei ebraice însăși. Pe de altă parte, pentru prima dată, sunt puse în lumină variante ale textului ebraic (lucru foarte important, având în vedere că TM nu are variații: nu există decât un singur TM, folosit în mod unanim, în toată lumea); în plus, la Qumran sunt prezente toate tipurile majore de texte cunoscute: unele sunt apropiate de Septuaginta, altele de Textul Samaritean. Pe de altă parte, multe dintre manuscrise sunt practic identice cu TM, ceea ce deplasează vechimea versiunii TM înapoi în istorie până în epoca precreștină.

Toate acestea sunt, o subliem din nou, numai concluzii logice, fiindcă în mod real, astăzi nu dispunem decât de un singur manuscris complet al VT în ebraică, și anume TM (sec. X d.Hr), plus Marele Sul al lui Isaia (sec. I î.Hr), plus multe fragmete și crâmpeie din apropape toate cărțile VTE (datate între sec. III î.Hr și sec. I d.Hr))

înapoi

Anexă: Osea 11:1
Să presupunem că am fi cu 150 de ani înaintea nașterii Domnului Isus, și că ar trebui să traducem următoarele cuvinte:
1121 7121 4714 157 3478 5288 3588
לִבְנִֽי׃ קָרָ֥אתִי וּמִמִּצְרַ֖יִם וָאֹהֲבֵ֑הוּ יִשְׂרָאֵ֖ל נַ֥עַר כִּ֛י
pe Fiul Meu l-am chemat și din Egipt l-am iubit Israel era un copil Când
În neștiința noastră, ne-am întreba: « Să traduc oare „am chemat din Egipt pe fiul Meu”? » Ne-am spune: « Aici se face referire la Istorie, atunci când Dumnezeu a eliberat poporul Israel din robia Egiptului. Iar cei eliberați în mod practic au fost „copiii lui Israel”... De aceea, voi interpreta textul, și voi pune „copiii lui”. »

Să mai facem câteva observații:

1. subliniem, încă o dată că, Septuaginta este o traducere care a fost făcută de iudei, pentru a ajuta poporul iudeu să citească Scripturile.

2. unii vor fi poate scandalizați de faptul că traducătorul ar putea interpreta textul! gândindu-se că textul ar trebui să fie tradus cuvânt cu cuvânt, orice-ar fi!

3. dacă punem deoparte Septuagina, trebuie să știm că iudeii aveau dificultăți enorme cu textul ebraic însuși! Ce vrea să spună afirmația aceasta? Datorită faptului că VT Ebraic era scris numai cu consoane, textul ebraic clasic era foarte versatil, și cei ce îngrijeau și copiau textele se aflau în fața multor dificultăți; ambiguitatea textului clasic al VT ebraic, a fost înlăturată de Textul Masoretic, care a fixat citirea fiecărui verset, introducând în text acele masore, care sunt de fapt vocalele care lipseau!

4. în Grotele de la Qumran, toate documentele biblice care au fost descoperite, constau din: Cele două suluri, sunt ambele copii ale cărții lui Isaia; primul sul, datat aproximativ la 100-75 î.Hr, este practic complet, fiind de aceea cel mai cunoscut, și fiind numit Marele Sul al lui Isaia, având numele de cod 1QIsa-a; acest sul conține foarte multe variante față de Textul Masoretic atât în ortografie, cât și în text;

Acest sul este practic complet, conținând toate cele 66 de capitole. Este singurul sul biblic complet descoperit în cele 11 grote de la Qumran; ca atare, el ne prezintă o imagine a felului în care arătau manuscrisele biblice la sfârșitul erei celui de-al Doilea Templu, în jurul secolului I d.Hr. Spre deosebire de Textul Masoretic, cu cadrul lui consonantic și de vocalizare și sistemul lui de note, accente și versificare, 1QIsa-a este un manuscris fără vocalizare sau accente. În plus, 1QIsa-a conține corecturi interlineare și marginale, semne și notații scribale, un sistem diferit de paragrafare și caracteristici morfologice și ortografice speciale.

1QIsa-a conține un sortiment atât de variat de variante textuale față de TM, încât acest sul de la Qumran poate fi considerat un catalog de variante textuale. Prin catalog, ne referim la o listă completă de articole. Dar, spre deosebire de majoritatea cataloagelor, care, în general, prezintă elementele într-un mod sistematic (cum ar fi ordinea alfabetică), variantele textuale din 1QIsa-a nu sunt atât de sistematizate.

Scribul, sau scribii, care au copiat 1QIsa-a, după un exemplar original, au avut o abordare oarecum liberă a textului, caracterizată prin plusuri exegetice sau editoriale, uniformizare și actualizare morfologică, armonizări, variante fonetice și modernizări ale termenilor. Există, de asemenea, dovezi că un scrib bine intenționat a simplificat textul pentru un public care nu mai înțelegea anumite forme ebraice clasice. Tendințele sale editoriale au dus la popularizarea anumitor termeni, unii din aramaică, care reflectau limba din Palestina în aceea perioadă. Această abordare liberă, împreună cu erorile apărute în timpul transmiterii textului (de exemplu, haplografia, dittografia, similitudinea grafică, împărțirea greșită a cuvintelor, schimbul de litere, transpunerea textelor), a produs ocazional variante textuale. Aceste variante textuale pot fi împărțite în patru categorii:
  1. erori involuntare care au avut loc în timpul transmiterii textului
  2. modificări intenționate ale textului din partea scribilor și copiștilor
  3. lecturi sinonime
  4. abordări și convenții stilistice ale scribilor față de text
Desigur, nu toate variantele de lectură se încadrează perfect într-una dintre aceste patru categorii; unele lecturi sunt nedeterminate.

Acest paragraf este o adaptare din articolul lui Donald W. Parry, „The Great Isaiah Scroll (1QIsaa)— Catalogue of Textual Variants”, 2020.

înapoi

Anexă: Traducerea lui Nicolae Nitzulescu
Putem aminti aici traducerea lui Nicolae Nitzulescu, publicată se pare în 1906, care folosește Textul Masoretic; această traducere a fost tipărită în tiraj foarte mic, și a rămas practic necunoscută, neavând nicio răspândire în mase, și rămânând un text elitist.

înapoi